Rata dobânzii de referinţă se va calcula după o altă metodologie, deoarece cea actuală nu permite întodeauna Băncii Naţionale a României să ia măsurile adecvate de intervenţie pentru reglarea lichidităţii în sectorul bancar, potrivit unui proiect de ordonanţă publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Calculul ratei dobânzii de referinţă se va realiza după o reglementare a BNR, pentru a permite băncii centrale să îşi adapteze activitatea unor condiţii neaşteptate pe piaţa monetară, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ. 'Caracterul de urgenţă legat de promovarea acestei iniţiative legislative este impus de faptul că, în prezent, actuala metodologie de calcul a ratei dobânzii de referinţă nu permite întotdeauna Băncii Naţionale a României ca, pe baza condiţiilor reale manifestate pe piaţa monetară interbancară, să adopte măsuri adecvate de intervenţie în scopul reglării lichidităţii la nivelul sistemului bancar, fapt ce poate conduce la interpretarea, în mod eronat, de către participanţii de pe piaţă a semnalelor venite din partea băncii centrale în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor sale de politică monetară', potrivit proiectului de ordonanţă. Banca Naţională a României este obligată astfel să realizeze operaţiuni doar pentru crearea premiselor necesare calculului dobânzii de referinţă. Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a analizat şi aprobat, în şedinţa sa din 31 martie 2011, propuneri pentru actualizarea cadrului legislativ referitor la dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a României, aceasta urmând să permită băncii centrale calcularea ratei dobânzii de referinţă prin reglementări proprii, în funcţie de evoluţiile pieţei, fără să fie afectate cerinţele actuale de publicare ale ratei dobânzii de referinţă pentru fiecare lună. Metodologia de calcul a ratei de referinţă nu va mai fi menţionată în cadrul Ordonanţei Guvernului nr.9/2000. Această reglementare va face referire şi la situaţia în care pe fondul existenţei unui echilibru al nivelului lichidităţii în cadrul sistemului bancar, banca centrală nu va mai fi nevoită să efectueze operaţiuni pe piaţa monetară numai pentru a asigura elementele ce stau la baza calculului ratei dobânzii de referinţă. Iniţierea unor operaţiuni de politică monetară justificate numai de efectuarea calculului ratei dobânzii de referinţă determină realizarea anumitor cheltuieli legate de acestea, cu impact semnificativ asupra rezultatelor financiare ale Băncii Naţionale a României. AGERPRESluni, 23 mai 2011
Rata dobânzii de referinţă se va calcula după o altă metodologie, deoarece cea actuală nu permite întodeauna Băncii Naţionale a României să ia măsurile adecvate de intervenţie pentru reglarea lichidităţii în sectorul bancar, potrivit unui proiect de ordonanţă publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Calculul ratei dobânzii de referinţă se va realiza după o reglementare a BNR, pentru a permite băncii centrale să îşi adapteze activitatea unor condiţii neaşteptate pe piaţa monetară, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ. 'Caracterul de urgenţă legat de promovarea acestei iniţiative legislative este impus de faptul că, în prezent, actuala metodologie de calcul a ratei dobânzii de referinţă nu permite întotdeauna Băncii Naţionale a României ca, pe baza condiţiilor reale manifestate pe piaţa monetară interbancară, să adopte măsuri adecvate de intervenţie în scopul reglării lichidităţii la nivelul sistemului bancar, fapt ce poate conduce la interpretarea, în mod eronat, de către participanţii de pe piaţă a semnalelor venite din partea băncii centrale în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor sale de politică monetară', potrivit proiectului de ordonanţă. Banca Naţională a României este obligată astfel să realizeze operaţiuni doar pentru crearea premiselor necesare calculului dobânzii de referinţă. Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a analizat şi aprobat, în şedinţa sa din 31 martie 2011, propuneri pentru actualizarea cadrului legislativ referitor la dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a României, aceasta urmând să permită băncii centrale calcularea ratei dobânzii de referinţă prin reglementări proprii, în funcţie de evoluţiile pieţei, fără să fie afectate cerinţele actuale de publicare ale ratei dobânzii de referinţă pentru fiecare lună. Metodologia de calcul a ratei de referinţă nu va mai fi menţionată în cadrul Ordonanţei Guvernului nr.9/2000. Această reglementare va face referire şi la situaţia în care pe fondul existenţei unui echilibru al nivelului lichidităţii în cadrul sistemului bancar, banca centrală nu va mai fi nevoită să efectueze operaţiuni pe piaţa monetară numai pentru a asigura elementele ce stau la baza calculului ratei dobânzii de referinţă. Iniţierea unor operaţiuni de politică monetară justificate numai de efectuarea calculului ratei dobânzii de referinţă determină realizarea anumitor cheltuieli legate de acestea, cu impact semnificativ asupra rezultatelor financiare ale Băncii Naţionale a României. AGERPRES
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
Lorenzo Bini Smaghi, membru în Consiliul Băncii Centrale Europene, a lansat într-un interviu pentru Financial Times un avertisment dur legat de default-ul Greciei, afirmând că restructurarea datoriilor statului în mod ordonat este o chestiune "de basm".
"Dacă priviţi pieţele financiare, de fiecare dată când este menţionat un cuvânt ca «restructurare» sau «restructurare de catifea» investitorii parcă înnebunesc, ceea ce demonstrează că aşa ceva nu poate avea loc în mod ordonat, cel puţin nu în acest mediu. Dacă Grecia ar intra în default, băncile elene s-ar prăbuşi. Ţara ar necesita apoi o recapitalizare uriaşă - dar de unde ar veni aceşti bani?", a arătat Bini Smaghi.
Oficialul italian a adăugat că Grecia şi-ar putea reduce datoriile prin vânzarea de active şi reforma sistemelor de impozitare şi cheltuieli publice.
"Dacă ne uităm la bilanţul Greciei, ţara nu este în insolvenţă", a continuat el.
Premierul elen George Papandreou nu a reuşit să câştige sprijinul opoziţiei pentru a introduce noi măsuri de austeritate, reforme economice şi pentru a accelera vânzarea activeor statului, chestiuni cerute de UE şi FMI.
Zeci de mii de protestatari au umplut duminică piaţa Syntagma din centrul Atenei, denunţând întreaga clasă politică şi scandând lozinci împotriva FMI şi îndemnului la austeritate venit din afara ţării.
Potrivit acordului încheiat anul trecut cu UE şi FMI, Grecia ar fi trebuit să se împrumute din nou de pe pieţele financiare începând de anul viitor, însă acest lucru pare puţin probabil, aşa că Europa pregăteşte un nou plan de finanţare externă pentru a acoperi perioada 2012-2013.
În schimbul banilor, UE cere Atenei noi măsuri de austeritate şi reforme structurale, dar şi un program amplu de privatizări şi vânzări de active.
O misiune a UE şi FMi se află la Atena pentru evaluarea programului stabilit cu instituţiile financiare internaţionale. De concluziile misiunii depinde şi aprobarea celei de-a cincea tranşe din împrumutul extern, de 12 miliarde euro.
Trimiteți un comentariu