Un site, Brusselsleaks.com, care promite să dezvăluie secretele instituţiilor europene şi influenţa grupurilor de lobby a fost creat în acestă săptămână la Bruxelles, după succesul înregistrat de WikiLeaks, transmite AFP.
Nicio dezvăluire stânjenitoare nu a afectat însă microcosmosul de la Bruxelles, care pare puţin îngrijorat de acest palid imitator al site-ului fondat de Julian Assange.
Deocamdată, Brusselsleaks.com este o simplă pagină de Internet, redactată în engleză, unde creatorii săi anonimi - jurnalişti şi profesionişti din domeniul comunicaţiilor, susţin ei -, îşi explică obiectivele: "transparentizarea deciziilor luate în spatele uşilor închise". Dar singura informaţie disponibilă deocamdată pe site-ul Brusselsleaks.com este ... un extras din articolul din Wikipedia despre "Uniunea Europeană de la Bruxelles".
Brusselsleaks.com nu intenţionează să publice direct documente "secrete" ale instituţiilor europene. El va fi mai degrabă un receptacul pentru astfel de documente, le va verifica autenticitatea şi le va distribui apoi presei sau organizaţiilor neguvernamentale. Site-ul nu menţionează modalitatea în care va distribui documentele şi dacă acest serviciu va fi gratuit sau nu.
Primele documente promise pentru viitorul apropiat ar urma să vizeze sectorul transporturilor şi cel energetic.
Într-un interviu realizat prin Internet, în condiţii de păstrare a anonimatului şi publicat marţi pe site-ul European Journalism Centre (EJC), mai mulţi reprezentanţi ai Brusselsleaks.com dau asigurări că nu vor publica nicio informaţie cu privire la viaţa privată a persoanelor sau care să le pună în pericol viaţa sau locul de muncă.
Alături de localnicii Tunariului vor fi expropriaţi şi oamenii de afaceri Ion Ţiriac, Fathi Taher sau Gigi Becali, ajunşi latifundiari între căile de rulare a aeronavelor.
Ministerul Transporturilor vrea să dezvolte Aeroportul Henri Coandă din Otopeni şi să dubleze suprafaţa de teren ocupată de această unitate, operaţiune care necesită exproprierea a 600 hectare de teren în zona de est a aerogării. „Urmează să facem exproprieri pentru extinderea Aeroportului Otopeni în zona de est, unde vom dubla suprafaţa actuală de 650 hectare", a declarat recent directorul general al companiei Aeroporturi Bucureşti, Tudor Jidav. Terenurile aflate în vecinătatea aeroportului şi situate pe direcţia de extindere a acestuia spre est, până în viitoarea autostradă A3 Bucureşti-Moara Vlăsiei, au atras aten¬ţia multor investitori care s-au grăbit să le cumpere de la localnici la preţuri de nimic. Aceasta, cu toate că se ştia încă din 1999 că pe ele va fi derulat proiectul de extindere a aeroportului.
Unul dintre investitorii importanţi este omul de afaceri Ion Ţiriac. El a cumpărat în 2003 un teren de peste 48,3 hectare exact în zona dintre cele două piste ale aeroportului, unde nu se poate construi absolut nimic. Surse din piaţa imobiliară au afirmat că terenul a fost cumpărat la o valoare de doi-trei dolari metrul pătrat, în condiţiile în care la momentul achiziţiei fusese publicat în Monitorul Oficial proiectul de dezvoltare a aeroportului şi, în plus, pe zona respectivă nu se putea construi nimic ca urmare a restricţiilor puse de Autoritatea Aeronautică Civilă Română. Potrivit oficialilor Primăriei Tunari, care administrează terenurile, printre investitori se mai numără şi Gigi Becali (zece hectare) şi omul de afaceri libanez Fathi Taher (4,5 hectare), acesta din urma acţionar la hotelul Marriott. Majoritatea celor expropriaţi sunt însă localnici, ei deţinând suprafeţe cuprinse între 5.000 metri pătraţi şi patru-cinci hectare. „În 1990 a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor deţinute de localnici anterior construirii aeroportului, în 1970, şi aşa s-a ajuns ca unii să aibă loturi de teren inclusiv între cele două piste ale aeroportului. Ulterior, împro¬prietăriţii şi-au vândut parţial terenurile, chiar dacă cei care le-au cumpărat ştiau că nu se va putea construi nimic", afirmă un oficial al Aeroportului Henri Coandă.
Un site, Brusselsleaks.com, care promite să dezvăluie secretele instituţiilor europene şi influenţa grupurilor de lobby a fost creat în acestă săptămână la Bruxelles, după succesul înregistrat de WikiLeaks, transmite AFP.
Nicio dezvăluire stânjenitoare nu a afectat însă microcosmosul de la Bruxelles, care pare puţin îngrijorat de acest palid imitator al site-ului fondat de Julian Assange.
Deocamdată, Brusselsleaks.com este o simplă pagină de Internet, redactată în engleză, unde creatorii săi anonimi - jurnalişti şi profesionişti din domeniul comunicaţiilor, susţin ei -, îşi explică obiectivele: "transparentizarea deciziilor luate în spatele uşilor închise". Dar singura informaţie disponibilă deocamdată pe site-ul Brusselsleaks.com este ... un extras din articolul din Wikipedia despre "Uniunea Europeană de la Bruxelles".
Brusselsleaks.com nu intenţionează să publice direct documente "secrete" ale instituţiilor europene. El va fi mai degrabă un receptacul pentru astfel de documente, le va verifica autenticitatea şi le va distribui apoi presei sau organizaţiilor neguvernamentale. Site-ul nu menţionează modalitatea în care va distribui documentele şi dacă acest serviciu va fi gratuit sau nu.
Primele documente promise pentru viitorul apropiat ar urma să vizeze sectorul transporturilor şi cel energetic.
Într-un interviu realizat prin Internet, în condiţii de păstrare a anonimatului şi publicat marţi pe site-ul European Journalism Centre (EJC), mai mulţi reprezentanţi ai Brusselsleaks.com dau asigurări că nu vor publica nicio informaţie cu privire la viaţa privată a persoanelor sau care să le pună în pericol viaţa sau locul de muncă.
Cele mai mari rezerve de aur din centrul şi estul Europei
BNR deţine cele mai mari rezerve de aur din regiune, în valoare de 3,7 miliarde dolari (8,1% din rezervele internaţionale).
ROMÂNIA 103,7 tone BNR deţine cele mai mari rezerve de aur din regiune, în valoare de 3,7 miliarde dolari (8,1% din rezervele internaţionale).
POLONIA
103 tone Banca centrală din Polonia şi-a mărit rezervele de aur în 1998, când au fost cumpărate 75 de tone. Rezervele actuale valorează 3,7 miliarde dolari.
BULGARIA 39,9 tone Rezervele de aur ale băncii centrale din Bulgaria valorează 1,4 miliarde de dolari, după ce, în 1997, au fost cumpărate opt tone de aur.
SLOVACIA 31,8 tone În 2009, Slovacia a adoptat moneda euro şi a transferat 3,5 tone de aur Băncii Centrale Europene. Rezervele actuale valorează 1,1 miliarde dolari.
REP. CEHĂ 12,8 tone Rezervele de aur ale băncii centrale cehe valorează 459 milioane de dolari, reprezentând 1,2% din rezervele internaţionale ale băncii.
UNGARIA 3,1 tone Rezervele de aur ale Ungariei reprezintă 0,3% din rezervele internaţionale, valorând 110 milioane dolari.
4 comentarii:
Un site, Brusselsleaks.com, care promite să dezvăluie secretele instituţiilor europene şi influenţa grupurilor de lobby a fost creat în acestă săptămână la Bruxelles, după succesul înregistrat de WikiLeaks, transmite AFP.
Nicio dezvăluire stânjenitoare nu a afectat însă microcosmosul de la Bruxelles, care pare puţin îngrijorat de acest palid imitator al site-ului fondat de Julian Assange.
Deocamdată, Brusselsleaks.com este o simplă pagină de Internet, redactată în engleză, unde creatorii săi anonimi - jurnalişti şi profesionişti din domeniul comunicaţiilor, susţin ei -, îşi explică obiectivele: "transparentizarea deciziilor luate în spatele uşilor închise". Dar singura informaţie disponibilă deocamdată pe site-ul Brusselsleaks.com este ... un extras din articolul din Wikipedia despre "Uniunea Europeană de la Bruxelles".
Brusselsleaks.com nu intenţionează să publice direct documente "secrete" ale instituţiilor europene. El va fi mai degrabă un receptacul pentru astfel de documente, le va verifica autenticitatea şi le va distribui apoi presei sau organizaţiilor neguvernamentale. Site-ul nu menţionează modalitatea în care va distribui documentele şi dacă acest serviciu va fi gratuit sau nu.
Primele documente promise pentru viitorul apropiat ar urma să vizeze sectorul transporturilor şi cel energetic.
Într-un interviu realizat prin Internet, în condiţii de păstrare a anonimatului şi publicat marţi pe site-ul European Journalism Centre (EJC), mai mulţi reprezentanţi ai Brusselsleaks.com dau asigurări că nu vor publica nicio informaţie cu privire la viaţa privată a persoanelor sau care să le pună în pericol viaţa sau locul de muncă.
Alături de localnicii Tunariului vor fi expropriaţi şi oamenii de afaceri Ion Ţiriac, Fathi Taher
sau Gigi Becali, ajunşi latifundiari între căile de rulare a aeronavelor.
Ministerul Transporturilor vrea să dezvolte Aeroportul Henri Coandă din Otopeni şi să dubleze suprafaţa de teren ocupată de această unitate, operaţiune care necesită exproprierea a 600 hectare de teren în zona de est a aerogării. „Urmează să facem exproprieri pentru extinderea Aeroportului Otopeni în zona de est, unde vom dubla suprafaţa actuală de 650 hectare", a declarat recent directorul general al companiei Aeroporturi Bucureşti, Tudor Jidav. Terenurile aflate în vecinătatea aeroportului şi situate pe direcţia de extindere a acestuia spre est, până în viitoarea autostradă A3 Bucureşti-Moara Vlăsiei, au atras aten¬ţia multor investitori care s-au grăbit să le cumpere de la localnici la preţuri de nimic. Aceasta, cu toate că se ştia încă din 1999 că pe ele va fi derulat proiectul de extindere a aeroportului.
Unul dintre investitorii importanţi este omul de afaceri Ion Ţiriac. El a cumpărat în 2003 un teren de peste 48,3 hectare exact în zona dintre cele două piste ale aeroportului, unde nu se poate construi absolut nimic. Surse din piaţa imobiliară au afirmat că terenul a fost cumpărat la o valoare de doi-trei dolari metrul pătrat, în condiţiile în care la momentul achiziţiei fusese publicat în Monitorul Oficial proiectul de dezvoltare a aeroportului şi, în plus, pe zona respectivă nu se putea construi nimic ca urmare a restricţiilor puse de Autoritatea Aeronautică Civilă Română. Potrivit oficialilor Primăriei Tunari, care administrează terenurile, printre investitori se mai numără şi Gigi Becali (zece hectare) şi omul de afaceri libanez Fathi Taher (4,5 hectare), acesta din urma acţionar la hotelul Marriott. Majoritatea celor expropriaţi sunt însă localnici, ei deţinând suprafeţe cuprinse între 5.000 metri pătraţi şi patru-cinci hectare. „În 1990 a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor deţinute de localnici anterior construirii aeroportului, în 1970, şi aşa s-a ajuns ca unii să aibă loturi de teren inclusiv între cele două piste ale aeroportului. Ulterior, împro¬prietăriţii şi-au vândut parţial terenurile, chiar dacă cei care le-au cumpărat ştiau că nu se va putea construi nimic", afirmă un oficial al Aeroportului Henri Coandă.
Un site, Brusselsleaks.com, care promite să dezvăluie secretele instituţiilor europene şi influenţa grupurilor de lobby a fost creat în acestă săptămână la Bruxelles, după succesul înregistrat de WikiLeaks, transmite AFP.
Nicio dezvăluire stânjenitoare nu a afectat însă microcosmosul de la Bruxelles, care pare puţin îngrijorat de acest palid imitator al site-ului fondat de Julian Assange.
Deocamdată, Brusselsleaks.com este o simplă pagină de Internet, redactată în engleză, unde creatorii săi anonimi - jurnalişti şi profesionişti din domeniul comunicaţiilor, susţin ei -, îşi explică obiectivele: "transparentizarea deciziilor luate în spatele uşilor închise". Dar singura informaţie disponibilă deocamdată pe site-ul Brusselsleaks.com este ... un extras din articolul din Wikipedia despre "Uniunea Europeană de la Bruxelles".
Brusselsleaks.com nu intenţionează să publice direct documente "secrete" ale instituţiilor europene. El va fi mai degrabă un receptacul pentru astfel de documente, le va verifica autenticitatea şi le va distribui apoi presei sau organizaţiilor neguvernamentale. Site-ul nu menţionează modalitatea în care va distribui documentele şi dacă acest serviciu va fi gratuit sau nu.
Primele documente promise pentru viitorul apropiat ar urma să vizeze sectorul transporturilor şi cel energetic.
Într-un interviu realizat prin Internet, în condiţii de păstrare a anonimatului şi publicat marţi pe site-ul European Journalism Centre (EJC), mai mulţi reprezentanţi ai Brusselsleaks.com dau asigurări că nu vor publica nicio informaţie cu privire la viaţa privată a persoanelor sau care să le pună în pericol viaţa sau locul de muncă.
Cele mai mari rezerve de aur din centrul şi estul Europei
BNR deţine cele mai mari rezerve de aur din regiune, în valoare de 3,7 miliarde dolari (8,1% din rezervele internaţionale).
ROMÂNIA
103,7 tone
BNR deţine cele mai mari rezerve de aur din regiune, în valoare de 3,7 miliarde dolari (8,1% din rezervele internaţionale).
POLONIA
103 tone
Banca centrală din Polonia şi-a mărit rezervele de aur în 1998, când au fost cumpărate 75 de tone. Rezervele actuale valorează 3,7 miliarde dolari.
BULGARIA
39,9 tone
Rezervele de aur ale băncii centrale din Bulgaria valorează 1,4 miliarde de dolari, după ce, în 1997, au fost cumpărate opt tone de aur.
SLOVACIA
31,8 tone
În 2009, Slovacia a adoptat moneda euro şi a transferat 3,5 tone de aur Băncii Centrale Europene. Rezervele actuale valorează 1,1 miliarde dolari.
REP. CEHĂ
12,8 tone
Rezervele de aur ale băncii centrale cehe valorează 459 milioane de dolari, reprezentând 1,2% din rezervele internaţionale ale băncii.
UNGARIA
3,1 tone
Rezervele de aur ale Ungariei reprezintă 0,3% din rezervele internaţionale, valorând 110 milioane dolari.
Trimiteți un comentariu